TRANSFERUL ÎN FORMAT DIGITAL AL DOCUMENTATIEI GRAFICE MINIERE

4 iunie 2013, mirceabeldea.co.nr

PREGĂTIREA PENTRU SCANARE

Înaintea scanării planşa va fi supusă unor operaţiuni preliminare care vor asigura obţinerea unui rezultat calitativ superior şi vor evita producerea unor eventuale probleme în timpul scanării:

                - Curăţarea planşei. Datorită condiţiilor de păstrare şi vechimii,  a operaţiunilor de actualizare a desenului sau a manipulărilor repetate, planşele pot fi încărcate de praf, urme de creion etc. Este bine dacă aceste urme, care denaturează conţinutul copiei digitale, sunt eliminate înaintea scanării. În cazul desenelor în tuş, pe carton sau calc, este foarte eficientă curăţarea cu miez de pâine fărâmiţat, presărat şi rulat peste planşa întinsă pe o planşetă orizontală sau o masă mare, de tipul celor din birourile de topografie. Miezul de pâine se va încărca cu praful şi urmele de creion, iar după indepărtarea sa, va lăsa desenul cu un aspect curat şi proaspăt.

                - Îndreptarea colţurilor îndoite, eliminarea sau protejarea marginilor rupte. În cazul sistemelor care plimbă planşa prin faţa senzorilor de scanare, aceste deficienţe ale suportului pot duce la viteze diferite de deplasare a părţilor desenului, la agăţarea sau chiar la distrugerea prin rupere a desenului.

SCANAREA

Scanarea este metoda de transfer a imaginilor grafice realizate pe suport de carton, calc sau clişee în format digital. Fişierele grafice obţinute reprezintă o modalitate comodă şi sigură de păstrare, transmitere, vizualizare şi editare, permiţând oricând reimprimarea în forma originală.

Informaţiile de natură grafică pot fi salvate în diverse formate de fişiere:

- BMP (Bitmap – hartă de biţi) este formatul clasic care stochează imagini digitale bidimensionale de diverse lățimi, înălțimi și rezoluții,  monocrome sau color;

- TIFF (Tagged Image File) este formatul grafic care are posibilitatea de a conţine text acceptat de tehnologia OCR (recunoaşterea optică a caracterelor) fiind astfel recomandat pentru cazurile când se doreşte vectorizarea ulterioară a informaţiei.

- JPEG (Joint Photographic Experts Group) este un format grafic care permite o rată mare de compresie (60-80 x) fiind utilizat atunci când se doreşte obţinerea unor fişiere de dimensiuni mai mici, fără pierderi considerabile de calitate;

- GIF (Graphics Interchange Format) este un format introdus de serviciul online american CompuServe  pentru vehicularea informaţiilor grafice pe Internet. Este un format care permite şi salvarea unor imagini animate, compuse din mai multe frame-uri, prezentate în succesiune.

- PNG (Portable Network Graphics) este caracterizat printr-o bună rată de comprimare (mai mică decât cea a jpeg-urilor), fără pierderi calitative sesizabile. Împreună cu formatul GIF este un format transparent, care permite suprapunerea de imagini.

- SID (MrSID – multiresolution seamless image database) este un format introdus de compania americană de software geospaţial LizardTech pentru codificarea unor fişiere grafice raster georeferenţiate de dimensiuni mari: fotografii aeriene, imagini satelitare. Este un format care s-a impus în majoritatea aplicaţiilor GIS: Goodrich Merlin, ESRI, BAE Systems CoMPASS, ENVI, ERDAS, Autodesk, Bentley Systems, MapInfo, Intergraph.

- ECW (Enhanced Compression Wavelet) este un format dezvoltat de Earth Resource Mapping cu largă utilizare în aplicaţiile geospaţiale;

- KML (Keyhole Markup Language) este un fişier care stochează informaţii geografice de tip puncte, linii, poligoane sau imagini care pot fi vizualizate în programul Google Earth;

- PDF (Portable Document Format) este un format de fişier foarte popular, creat de compania Adobe, ce poate fi vizualizat cu un Reader disponibil gratuit pe Internet. Poate stoca atât informaţii text cât şi imagini.

În alegerea tipului de fişier în care se va salva informaţia grafică după scanare se ţine cont de cerinţele de calitate impuse, dar şi de dimensiunile fişierelor rezultate şi performanţele echipamentului disponibil. Pe aceleaşi considerente se va seta şi rezoluţia de scanare, care în mod normal se va încadra în intervalul dintre 200 dpi şi 600 dpi. În unele situaţii, în special când nu este vizată o vectorizare ulterioară şi desenul nu este foarte încărcat, poate fi satisfăcătoare şi o rezoluţie mai mică de 200 dpi.

Ca exemplificare prezentăm mai jos dimensiunile a trei fişiere de formate diferite, obţinute prin exportarea unei porţiuni de fişier MrSid, cu ajutorul programului GeoViewer al LizardTech:

• fişier GeoTiff: 6.877.767 bytes;

• fişier PNG: 4.701.744 bytes;

• fişier JPEG: 729.359 bytes.

Dacă deschidem apoi fişierul GeoTiff cu aplicaţia Global Mapper şi facem, apoi, export în diferite formate, obţinem fişiere cu următoarele dimensiuni:

• fişier PDF: 351.643 bytes (5,1% din Tiff);

• fişier JPG: 536.943 bytes (7,8% din Tiff);

• fişier KML: 623.517 bytes (9,1% din Tiff);

• fişier ECW: 783.636 bytes (11,4% din Tiff);

• fişier PNG: 1.690.086 bytes (24,6% din Tiff).

PROCESAREA IMAGINII SCANATE ÎNAINTE DE GEOREFERENŢIERE

Pentru pregătirea rezultatului scanării înainte de georeferenţiere se foloseşte un program pentru editarea imaginilor cum ar fi, de exemplu, Adobe Photoshop. Prin intermediul unui astfel de program se vor realiza operaţiuni precum:

                - Ajustarea contrastului şi/sau luminozităţii, a culorilor etc.;

                - Curăţarea desenului, ştergerea unor pete, umbre etc.;

- Eliminarea marginilor desenului care nu ţin de partea grafică. Utilizarea croppingului clasic, după un contur dreptunghiular, nu este întotdeauna posibilă, fiind condiţionată de o orizontalitate perfectă a chenarului desenului, ceea ce este greu de realizat fără o prealabilă rotire a imaginii.

Ca soluţie general valabilă, putem utiliza funcţia Polygonal Lasso Tool, cu ajutorul căreia definim conturul pentru cropping, după o linie poligonală închisă oarecare. Pe de altă parte, creăm un fişier nou, cu aceleaşi caracteristici de dimensiune şi rezoluţie. Cu Magic Eraser Tool transparentizăm fundalul. Revenim în fereastra cu desenul iniţial şi tragem, cu Drag and Drop, zona din interiorul conturului definit cu Polygonal Lasso Tool peste fereastra a doua, unde avem fundalul transparent. După ce potrivim imaginea peste fundal, mai facem un Crop clasic, pentru eliminarea eventualelor margini ramase, după care salvăm desenul astfel obţinut. Pentru salvare, alegem unul dintre formatele PNG sau GIF, datorită proprietăţii acestora de a păstra caracterul transparent al fundalului, ceea ce va fi util la o viitoare mozaicare.

Este posibil ca, în această fază, să obţinem un fişier cu dimensiuni mai mari decât cele ale fişierului iniţial. Aceasta se poate explica, de exemplu, dacă fişierul iniţial era un JPG, iar cel obţinut după procesare un PNG. Acest aparent inconvenient poate fi eliminat după georeferenţiere, când vom putea alege, pentru fişierul final, formatul cel mai potrivit.